Doi parinti isi striga fiul disparut la Rikuzentakata. Este greu sa le mai raspunda dintr-un oras spulberat de un tsunami care se produce, spun specialistii, doar odata la 1000 de ani. Desi totul s-a naruit, oamenii se agata si de cea mai firava speranta.

O alta femeie isi cauta si ea deznadajduita nepotul.

Cei care au pierdut tot ce au adunat intr-o viata  se multumesc acum cu franturi ale vremurilor liniste. Cat vezi cu ochii se intind mormane de ramasite, semne ca acolo a fost candva o asezare cu rosturile ei.

Distrugerile sunt incredibile, zeci de orase si sate mai exista doar in amintiri si pe harti-deja depasite. Doar aici, la Sendai, sunt 247 de centre de prim ajutor, in care s-au adapostit 70 de mii de sinistrati. Pentru multi viitorul s-a inchis ca un zid.

La Ofunato, o echipa de salvatori britanici cauta inca supravietuitori. Casa cu casa, camera cu camera.

De cele mai multe ori, in ruine sunt gasite doar trupuri neinsufletite.

Catastrofa pe care o traiesc i-a facut pana si pe japonezii, atat de sobri si de decenti sa planga precum copiii. Acestui batran, care nu mai stie nimic de nora si de cei doi nepoti i-a ramas o singura mangaiere si aceea infioratoare.

In fata avalansei de tragedii prin care trece poporul sau, imparatul Akihito a renuntat la discretia extrema a familiei si a adresat poporului un mesaj de condoleante, dar si de imbarbatare.

In tot acest timp dand dovada de o disciplina  impresionata suspusii sai stau la coada, nu doar pentru alimente sau controale medicale. Liniile telefonice inca nu functioneaza in totalitate, asa ca oamenii rabda ca sa dea un telefon. Un apel catre rude, care poate insemna speranta ... sau disperare.

Vezi toate stirile in timp real si pe telefonul tau mobil: m.crimetime.ro