marime text:

Citeste marturia terifianta a adolescentei care si-a macelarit mama cu toporul!

"Recunosc ca atunci cand ma batea imi ziceam ca mi-as dori sa dispara" - este doar un fragment din spovedania Alexandrei Pintili, tanara ca si-a ucis intr-un mod cumplit mama adoptiva in urma cu doi ani. Acum, vrea sa fie libera, ca sa-si poate finaliza studiile. Aceasta este declaratia prin care spera ca va indupleca instanta.
Citeste marturia terifianta a adolescentei care si-a macelarit mama cu toporul!
"… Nu stiu alt mod prin care sa arat cat de mult regret, decat spunand-o aici. Acest lucru il voi repeta mereu pentru ca regretul a ceea ce s-a intamplat nu ma va parasi niciodata. Nu mi-am dorit niciodata sa se intample asa ceva. Recunosc ca atunci cand ma batea imi ziceam ca mi-as dori sa dispara, dar niciodata nu as fi putut sa-mi doresc sa moara. Nu stiu ce a fost cu mine… am vrut… nu stiu… sa vada cum este sa-ti fie frica, sa simta ce simteam si eu.
 
Ma durea tot ce-mi facea mama. Nu ma simteam un copil normal si ma simteam umilita, niciodata capabila sa fac ceva indeajuns de bun pentru ea. Atatea certuri si atatea batai. Nu-mi mai gaseam locul in propria familie. Ma simteam ca o greseala, nedorita… Niciodata nu m-am considerat un copil perfect… greseam… dar ma durea foarte tare sufleteste felul in care reactiona. Intotdeauna ma intrebam daca este mama mea, de ce face asa? Cand am aflat ca sunt adoptata m-am gandit ca poate era asa pentru ca nu eram a ei. Nici acum nu stiu de ce era asa…
 
Inainte simteam ca mama imi facea numai rau. Nu ma mai placeam pentru ca niciodata nu reuseam s-o multumesc si ma simteam singura. Nicio amintire frumoasa nu-mi mai venea in minte. Regret ca nu i-am spus tatei ce se intampla. Poate asa s-ar fi rezolvat, dar am tinut in mine. Nu voiam sa se certe, sa se destrame. Urasc ziua in care s-a creat ruptura intre mine si mama.
 
In penitenciar, oricate activitati ai face, tot te gandesti. Toate au dat navala peste mine. Am fost confuza. Inainte simteam tot raul pe care mi-l facea. Cand am ajuns acolo am descoperit o lume care nu credeam ca exista. Acolo am vazut ce inseamna ca alte persoane sa-ti vrea cu adevarat raul. Nu exista cuvinte care sa reflecte rautatea care este acolo. Am invatat sa apreciez mult mai mult ceea ce am, dar si ceea ce am avut.
 
Cand ma gandeam, imi aduceam aminte de toate bataile si de toata durerea… apoi cand am vazut in ce lume am ajuns, au inceput sa apara si amintirile frumoase sau lucrurile bune. M-au daramat pentru ca au contrazis toate trairile de dinainte. Nu stiam ce mai simt. Nu inteleg de ce nu am vazut pana acum. Doare ca vad abia acum cand e prea tarziu si nu pot da timpul inapoi, oricat mi-as dori.
 
Am simtit ca regret din tot sufletul, in fiecare clipa de cand s-a intamplat. Am simtit mereu ca lipseste. Dar cand mi-aduc aminte de tot, simt ca este lucrul care-mi lipseste cel mai mult pe pamantul acesta. Mi-e dor de ea mai mult ca orice. O iubesc si o voi iubi mereu. Imi pare rau ca vad abia acum, ma urasc pentru ce s-a intamplat. Ma doare in fiecare zi ca ea nu mai este din cauza mea si o sa ma doara toata viata pentru ca nu am facut nimic sa previn atatea si pentru ca am tinut in mine.
 
Ma doare pentru ca trebuie sa sufere tata atata din cauza nenorocirii mele. Nu are nicio vina. A suferit doua pierderi. In ciuda a ceea ce am facut este alaturi de mine. Am cauzat atata suferinta celor din jur, iar el ma rasplateste cu iubire, intelegere si sprijin. Nu stiu cum as putea vreodata sa-l rasplatesc.
 
Singurul lucru pe care mi-l doresc pe lume este sa fie tata bine. Este totul pentru mine, singurul lucru de pret. Pe mama am pierdut-o. Nu vreau ca tata sa pateasca ceva. Chiar daca nu sunt langa el, incerc sa fac orice care sa-l faca mandru, care sa-l faca sa zambeasca, chiar daca e greu. Il iubesc din tot sufletul meu. Numai eu stiu cat de greu ii este.
 
Nimeni nu stie cat de mult doare sa-ti auzi tatal ca ii este frica sa stea singur in casa, cum este sa te intrebi daca oare si in noaptea asta tatal tau sta si plange gandindu-se la tine si unde a gresit de s-a ajuns aici. Nimeni nu stie cate sacrificii face tata, iesit la pensie, sa plateasca toate cheltuielile si sa-mi lase si mie un million cand vine la vizita.
 
Nimeni nu stie cum este sa-l vad la vizita ca-mi aduce si ultimul lucru de mancare, doar ca sa stie el ca mananc. Nimeni nu stie cat de greu ii este, ca dupa atatea sa mai aiba puterea sa zambeasca si sa zica “sunt bine”, doar ca sa fiu eu bine.
 
Si toate aceste dureri numai din cauza mea. Toate ce au fost si sunt inca. Nu stiu ce sa fac sa fie bine de-acum inainte. Singurele lucruri pe care le stiu sunt ca mi-e dor de mama din tot sufletul… nu am vrut niciodata sa moara si ca vrea ca tata sa fie bine."

Vezi toate stirile in timp real si pe telefonul tau mobil: m.crimetime.ro

Scrie un comentariu



flory (2011-01-24 22:16:52)
foarte dureroasa intimplare,m-am oprit aici pt a citi deoarece si eu am fost infiiata la varsta de doi ani,de sora mamei mele,care nu m-a putut pastra din motive medicale,nu asta conteaza,ce am vrut sa spun e ca si eu stiu ce inseamna sa fii copil infiat,am fost totdeauna recunoscatoare ,dupa ce am aflat adevarul,dar ea o ura pe mama mea naturala,desi era sora ei,nu-mi dadea voie sa-i spun mama decat matusa,si era betiva,dintr-o saptamina doua zile era treaza,tatal vitreg era sofer si era plecat mereu de acasa,iar ea isi facea de cap,isi aducea amanti pe timpul noptii,iar eu nu puteam dormi de gemetele lor ,si de frica sa nu intre cineva peste mine,ma rugam sub patura,pana transpiram si tremuram de frica,eram mica de pe la 6 ani am inceput sa inteleg ce se intimpla,apoi ma batea sa nu spun nimic din ce se intimpla in lipsa tatalui meu,si ma ameninta ca de voi spune,tot cu ea raman dupa aceea si ca ma omoara,si nu spuneam de frica..,avea cam in jur de 6,7amanti,si cunostea altii noi,si nu se mai termina calvaru.,veneam de la scoala si dadeam peste ei in casa dezbracati,nici nu se fereau de mine,ingrozita ieseam si asteptam sa-l vad plecand...,cand am implinit 15 ani,m-am indragostit si eu prima data,era un baiat frumos ,inalt brunet cu ochii verzi,atent si foartesufletist,tinea mult la mine,dar imi era rusina sa-mi vada mama,..in fine..,a trecut si acest pas,iar apoi a incercat sa-l seduca si pe el cand m-a cautat intr-o zi si nu eram acasa,el mi-a spus,si o ura f.tareii era mila de mine,si dorea sa ma casat.cu el,nu am facuto insa si imi pare rau ca l-am pierdut,a fost poate singurul care m-a iubit cu adevarat,am cunoscut un altul,siam plecat departe numai sa nu mai o vad pe mama mea care din zi in zi era tot mai tirana cu mine,imi dadea in cap cu ce apuca,daca nu ma feream de multe ori eram cu capul spart,..poate e prea lunga povest. mea...dar ce vreau sa va spun e ca azi am 37 de ani,am copii dar niciodata nu mi-as teroriza copiii asa cum am fost eu teroriz.si o inteleg foarte bine pe aceasta fata,mi.e mila foarte tare de ea si numai cine a fost ca si ea ,infiata,poate stii prin ce treci,nimeni nu poate stii,mai ales daca ai parinti care iti fac viata amara....,azi mama mea este in tarina.la fel si tatal,amandoi din cauza bauturii,nu au apucat sa-si cunoasca nepotii,au murit tineri la datorie,ea la 47 de ani,el la 50de ani..,au dat dovada de devotament fata de bachus,si le-au predat sufletele,iar eu azi le simt lipsa foarte mult.,mi-e dor de ei,pt ca i-am iubit,m-au crescut si m-au ingrijit cum au putut,tatal meu m-a iubit mai mult ,nu mia dat o palma desi nu eram de sangele lui dar a fost un om mai bun,mi-e dor de ei,si am ramas cu amintirile si cateva poze.,
raspunde »
trei frati (2011-01-14 01:04:27)
suntem 3 frati trecuti printr-o umilinta inimaginabila (mama naturala alcoolista,deloc violenta dar foarte scandaloasa la bautura) de-a lungul copilariei si nu numai iar din pacate singurul mod de a ne face viata mai usoara era ca ea sa ne stie de frica si sa ne lase in pace si acest lucru se facea pe niste cai deloc ortodoxe si pe care cu siguranta acum ,ca suntem mari, nici unul dintre noi nu este mandru si toti regretam incidentele petrecute.Acest caz m-a facut sa-mi aduc aminte umilintele parca ieri indurate, scandalurile, reclamatiile si vizitele din dubele politiei care ne-au facut totusi sa intelegem ca nu merita sa ne pierdem tineretea noastra si libertatea pt un lucru atat de "insignifiant" dar care totusi era mama noastra, dar care era totusi un caz pierdut pt noi si pt societate . :(( La cum degeneresara lucrurile si pt ca noi am avut parte de acest noroc, nu imi ramane decat sa fiu vesnic indatorat vecinilor, politiei si tuturor care au obervat aceste nereguli care pt noi erau lucruri firesti, pt ca daca nu cu siguranta astazi cu siguranta viata mea ar fi fost alta si de ce nu poate citeati astazi daca nu despre mine cu siguranta sau despre unul dintre fratii mei daca ar fi fost el mai iute de manie ca mine. Oribil si nu doresc nimanui asemenea trairi, dar pot sa va spun ca s-a terminat cu happy end acest episod care a durat minim 15 ani din viata noastra iar la ora actuala suntem (am fost) casatoriti si mai avem si vreo 5 nepotele care isi traiesc vietile linistite si fiecare din noi le fereste cat poate de asemena gen de evenimente cunoscand repercursiunile.
raspunde »
Nicoleta (2011-01-14 00:46:07)
cum sa ceri daune morale de 40.000 de euro de la un copil ? sa-mi bag ****-n sicriu cosciugu si izbanda matii de baba distrusa
raspunde »
eu (2011-01-13 23:11:29)
Am fost si eu in aceeasi situatie.si eu am fost infiata.La varta de 18 ani chiar de ziua mea am fost batuta crunt pt un lucru minor:am patat fata de masa.Si am aflat (pt ca plangeam rau)de la vecini care ii spuneau mamei sa nu mai dea in mine ca nu ma luat de la casa de copii sa ma tortureze ci sa imi dea iubire si caldura.Nu am putut sa port maneca scurta de la acea bataie desi era vara.Si au continuat bataile pana acum 3 ani cand totul sa schimbat si acu mama isi cere iertare de la mine dar....am iertat normal ca e mama .Un singur lucru ma tinut pe linia de plutire:ca voi fi mama si eu la randul meu si voi infia un copil cu siguranta dar copii mei vor fi cei mai fericiti copii din lume si nu va curge o lacrima pe obrazul lor din cauza mea.ASTA O PROMIT SOLEMN|!!!|Dar nu am ridicat mana niciodata asupra mamei mele.doar am plans mult mult si am avut in sufletul meu un gand:voi fi mama!!!Nu sunt de acord cu ce a facut desii am trait aceeasi experienta ca si ea!!!Insa cred ca a fost o fiinta slaba de inger si nu a stiut sa isi creeze un tel in viata si de cate ori era batuta sa se gandeasca ca va venii momentul cand mama ei va regreta si ea isi va implini acel tel!!!
raspunde »
Cristi (2011-01-13 20:35:48)
Sa fim seriosi..aceasta fata trebuie salvata urmarita si eliberata conditionat...dar inca o data se vede ce inseamna sa fii si sarac si batut de soarta..daca nu e scoasa ..poate ramane cu sechele tot restul vietii..si pentru ce ca a vrut sa se termine raul din viata ei ..asa cum a putut ea percepe..eu unul o cred ca ii pare rau ..pentru ca e evident ca acum poate compara raul ..pentru ca a avut grija statul prin indiferenta lui sa ii arate...sa ne fereasca dumnezeu ..pe cat mai multi ...chiar as vrea sa ii scriu ..nu stiu unde ..chiar daca nu am timp o sa imi fac..ca altfel ne ducem de rapa..nu ne mai pasa decat de bani..asa ne-a obligat tot statul...imi pare rau sincer ..
raspunde »
Cristina (2011-01-13 19:55:23)
Daca mama mea pe care o iubesc si o respect ar fi dat in mine fara motiv sau m-ar fi terorizat eu o bateam fara retinere ,asa ca o inteleg perfect pe fata asta ca nu a mai facut fata situatiei si a cedat ,nu stiu cum de a rezistat atat.Educatia nu se face cu pumnu si cu teroare ca nu suntem in evu mediu.
raspunde »
balint elena (2011-01-13 18:05:29)
e greu sa judeci atunci când asculţi doar "o parte" implicată în această nenorocire. o viaţă pierdută...pentru nişte orgolii nestăpânite. ar trebui să putem accepta că nu toţi copiii sunt perfecţi, cum nici noi nu am fost, că poate dragostea ar ajuta mai mult în rezolvarea tuturor problemelor. Probabil că şi băutura a avut un rol mare în aceasă dramă. Ea , mama, chiar era perfectă?De ce-şi ascundea de soţ nemulţumirile legate de copil? Şi apoi vedeţi că nici bunica nu înţelege drama fetei! Doreşte răzbunare! Probabil că niciodată n-a acceptat-o ca şi nepoată. Experienţa ei de viaţă , înţelepciunea ar fi trebuit s-o ţină acasă. Să lăsăm justiţia să-şi facă datoria şi să privim cu mai mare atenţie în jurul nostru. NU SUNTEM PERFECŢI AŞA CĂ, HAI SĂ NE VEDEM DE TREABĂ! Poate că maimulte lacrimi pe mormânt şi mai puţină răutate face bine tuturor! :
raspunde »
DEEA (2011-01-13 17:56:54)
Auzi mei COCOS pana la urma d erau legile din Spania sau alte tari care protejeaza copii nu s-ar mai fi ajuns pana aici k isi lua masa sanciunea sau era la inchisoare pt k o batea!!!Stiti doar sa judecati,dar mai bine v-ati gandi k se putea evita ceea ce a facut ea daca masa nu ar mai fi batut-o si nu ar mai fi umilito!!!Daca esti parinte asta nu inseamna k ii apartii k un lucru material si nu iti da dreptul sa bati pt k tu esti parinte si ai putere!!!La noi asa e conceptia si mentalitatea!Mai civilizativa si judecati mai putin k doar asta stiti sa faceti!!!Noroc k avem legi in tara k departe nu ati fi de IRAN care omoara aruncand pietre in tine!!!
raspunde »
Visin Maria (2011-01-13 17:40:07)
Degeaba regreta acum,trebuia sa se gandeasca pana sa faca o fapta atat de groaznica.Vorbele in vant nu face doi bani,nu s-a gandit ca mama adoptiva a crescut-o? nu a aruncat-o ca aceea care i-a dat viata.Niciodata nu trebuie sa ridici mana asupra parintilor,asta este parerea mea.Justitia stie mai bine ce va hotara in acest caz atat de grav.
raspunde »
privat (2011-01-13 17:28:13)
foarte dureros ma doare sufletul de durerea ei va rog frumos aveti si voi mila ganditiva si la viitorul ei stiu ca a gresit dar mai merita si ea o sansa la viata sunt altii care omoara 2 sa mai multy oameni si tot au o sansa la o viata mai buna si sufletelul asta nevinovat ce a facut sa merite asta voi nu va intrebati cum este sa traiesti zi de zi cu durere pshiica si sufleteasca daca o elibereaza sau nu va rog trimitetimi un mail la adresa mea aalexandru81@gmail.com dece doamne trebue sa platesti pentru o fapta minora asta este crima eu am cunoscut si oameni cu crime foarte singeroase care au primit mai putin sincer mie mila ma doare sufletul cand ma gandesc la ea eu am doar 17 ani dar stiu ce este durerea bucuria tristetea dependenta singuratatea pe lume aveti si voi mila un pic nu va costa nimic
raspunde »